Dacă omenirea a ajuns la un impas ideologic, este pentru că mentalul nostru s-a cristalizat la maximum, fixat pe o gândire raţionalistă care respinge orice tendinţă spre cunoaşterea prin contemplaţie. Dilema existenţială a omului secolului 21 este: ar trebui sau nu să-şi accepte latura sacră a fiinţei, dinspre care, mai mereu, îi parvin semnale? În paralel cu megarobotizarea tuturor domeniilor, îşi croiesc drum spre conştiinţa oamenilor teorii existenţialiste şi ideologii spiritualiste care pun în centrul lor cunoaşterea Fiinţei. La răscruce, mintea umană îşi găseşte neputinţa, iar recursul la sacralitate este deja un gest firesc. Se pare, şi singurul care împacă Mintea cu Fiinţa.
Toate tradiţiile spirituale sunt unanim de acord că iubirea este cea care ne salvează. Iubirea dizolvă toate fluctuaţiile mentale şi ne pune în rezonanţă cu Fiinţa. Să iubeşti total şi necondiţionat manifestarea, iată o temă de reflecţie, un pretext bun pentru un nou început...
duminică, 26 septembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu